Ciprian Ciucu, răspuns Parchetului General, în scandalul rușilor
Scandalul actelor de identitate false: Ciprian Ciucu și Parchetul General în conflict
Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, este în mijlocul unei dispute publice cu Parchetul General, în urma scandalului privind obținerea ilegală a documentelor de identitate românești de către sute de cetățeni ruși. Această situație a fost adusă în fața opiniei publice în contextul acuzațiilor că Ciucu ar revendica meritele anchetei, care în realitate se desfășura deja din anul 2024.
Ciprian Ciucu a declarat că a sesizat autoritățile încă din decembrie 2024 despre rețeaua de ruși cu acte românești false, susținând că a avut un rol crucial în inițierea acestei anchete, care vizează persoane ce se pretind a fi ucraineni sau moldoveni. Acestea au căutat să obțină cărți de identitate false pe fondul conflictului din Ucraina, inclusiv oligarhi sau infractori sancționați la nivel internațional. Această acțiune a fost, conform lui Ciucu, rezultatul verificărilor interne efectuate la Evidența Populației din sectorul său.
În intervenția sa la Antena 3 CNN, primarul a fost clar în afirmațiile sale: „Nu vreau să iau gloria procurorilor”, dar a insistat asupra faptului că sesizările sale au dus la extinderea anchetării la nivel național. Cu toate acestea, Parchetul General a contrazis această afirmație, subliniind că investigarea acestor cazuri a început din oficiu și nu a fost provocată de solicitările lui Ciucu.
Informațiile contradictorii și implicațiile scandalului
Într-un comunicat de presă, Parchetul a confirmat că procedurile penale pentru falsificarea documentelor identitare fac parte dintr-o anchetă mai amplă anterioară sesizărilor venite de la Ciucu și că nu există dovezi că acesta ar fi fost inițiatorul acțiunilor judiciare. De asemenea, autoritățile au subliniat că materialele investigative acoperă o varietate de localități din România, neavând legătură directă cu instituțiile din Sectorul 6.
Ciprian Ciucu nu s-a lăsat impresionat de aceste contraziceri și a insistat că acțiunile sale, inclusiv schimbările în conducerea Direcției pentru Evidența Populației, au fost esențiale pentru identificarea neregulilor. „În urma verificărilor, am constatat faptul că unele acte nu aveau corespondență la Autoritatea pentru Cetățenie”, a explicat el, insistând pe nevoia urgentă de a aduce aceste probleme în atenția publicului și a autorităților competente.
Repercusiunile scandalului și numărul cazurilor
În urma sesizărilor, s-a estimat că la nivel național există circa 7.000 de cazuri de cetățeni care au obținut fraudulos acte de identitate. Ciucu a subliniat că, în urma cercetărilor, au fost anulate deja 68 de cărți de identitate emise fraudulos. De asemenea, el a adăugat că în vara anului 2024, echipele din cadrul DLEP au observat că multe din documentele depuse pentru transcriere erau suspecte, un indiciu că rețeaua opera de mult timp.
În concluzie, scandalul nu doar că aruncă o umbră asupra gestionării documentelor și a securității identitare în România, dar evidențiază conflictul dintre autorități și o posibilă încercare de a-și asuma meritele pentru o anchetă de amploare. Ramificările acestei situații ar putea avea implicații serioase atât la nivel politic cât și în ceea ce privește credibilitatea instituțiilor responsabile cu aplicarea legii.
