Dragoș Pîslaru admite că varianta „de nerefuzat” a legii salarizării a fost respinsă de Comisia Europeană. Nu sunt fonduri pentru majorări.

Dragos Pislaru admite ca varianta de nerefuzat a legii salarizarii a fost respins de Comisia Europeana Nu sunt fonduri pentru majorari

Dragoș Pîslaru admite că varianta „de nerefuzat” a legii salarizării a fost respinsă de Comisia Europeană. Nu sunt fonduri pentru majorări.

Dragoș Pîslaru recunoaște dificultățile financiare ale legii salarizării

Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, a confirmat recent că varianta considerată „de nerefuzat” a legii salarizării a fost respinsă de Comisia Europeană (CE), invocând lipsa fondurilor necesare pentru majorările propuse. În cadrul unei întâlniri la Palatul Cotroceni, Pîslaru a subliniat că anvelopa financiară pentru această lege a fost majorată la 12 miliarde de lei, iar oficialii CE i-au cerut să clarifice sursele acestor fonduri.

Ministrul a explicat că modificările recente au fost necesare pentru a răspunde solicitărilor sindicatelor din domeniile sănătății și educației, dar că acestea necesită o redistribuire a bugetului de stat. „12 miliarde este o limită maximă pe angajamentele României, însă trebuie să demonstrăm de unde provin acești bani pentru a susține impactul bugetar”, a afirmat Pîslaru. El a recunoscut că, în cadrul discuțiilor cu CE, s-au ridicat semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea financiară a acestor majorări.

Negocieri tensionate cu Bruxelles-ul

Premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat că Bruxelles-ul nu a respins proiectul legii salarizării, dar a exprimat îngrijorări legate de creșterile salariale semnificative și de impactul acestora asupra ratingului de țară. Bolojan a menționat că majorarea anvelopei salariale a crescut de la 8 miliarde la peste 12 miliarde de lei, iar guvernul trebuie să justifice această diferență prin ajustări în alte bugete publice.

„Bruxelles-ul a transmis observații și clarificări care sunt de bun-simț. La creșteri se înghesuie toată lumea să facă propuneri, la reduceri nu este nimeni”, a spus Bolojan, subliniind dificultatea negocierilor și presiunea asupra bugetului național.

Implicațiile financiare și sociale

Un alt aspect crucial adus în discuție de Pîslaru a fost asigurarea că „niciun salariu nu va scădea” în urma acestei reforme. El a insistat că majoritatea salariilor din sectorul public vor înregistra creșteri, deși nu la nivelul dorit, și a subliniat că întreaga problemă trebuia să respecte principiul egalității între diferitele puteri ale statului, în special în justiție.

Restructurarea salariilor în sistemul judiciar a fost, de asemenea, o problemă discutată recent, iar Pîslaru a asigurat că ajustările vor fi făcute în conformitate cu normele legale, pentru a respecta egalitatea de tratament.

Constrângeri fiscale în contextul datoriilor publice

Presiunea asupra bugetului românesc este accentuată de datoria publică, care a depășit 60% din PIB. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că în acest context nu pot fi aprobate cheltuieli suplimentare fără o fundamentare solidă. Aceasta înseamnă că noua lege a salarizării va trebui să se bazeze pe bugetele deja stabilite, fără a promite majorări care nu pot fi susținute financiar.

Pîslaru a subliniat că legea salarizării trebuie adoptată până la 31 august, iar liderii politici de la PSD, PNL, UDMR și USR sunt convocați din nou la Palatul Cotroceni pentru a discuta despre soluții viabile care să respecte angajamentele internaționale și nevoile interne.

Citeste si despre...